Totul despre nimic

March 13th, 2013 by admin

Te intrebi vreodata.. ?

love

Te intrebi vreodata ce inseamna dragostea ? Cum o recunosti, cum stii ca e acolo, cind stii ca e reala ? Poate ai iubit deja, sau ai crezut ca ai iubit. Cu siguranta ai simtit fluturi in stomac, poate ii simti si acum, poate unii mor sau pleaca si altii apar in locul lor.
Insa de unde stii cind e cu adevarat iubirea adevarata ? Cind stii ca e acea “true love” din povesti, capabila sa schimbe destine si sa rupa blesteme ? E atunci cind iti e atit de dor de o persoana incit simti ca te doare fizic ? Cind stomacul ti se stringe intr-un ghem ? Sau poate cind gindul despartirii te face sa te sa nu mai poti respira ? De unde stii daca o traiesti, cu ce sa o compari cind ea este un eveniment atit de rar ? Poate ca ce simti nu e cu adevarat dragoste, poate e rezultatul unei dependente de altii sau e doar nevoia ta de apreciere, de afectiune din partea lor. Sau poate e doar nevoia primara de a nu fi singuri. De a nu trai singuri, de a nu muri singuri. Poate e doar chimie, sinapse care se leaga, substante care ne intoxica pentru un timp…infatuare. Sau poate e doar prietenie, caramaderie ce evolueaza incet, in timp, o relatie care se sudeaza pina cind cei implicati devin o extensie a celuilalt. Poate ca atunci cind e real, pur si simplu o stii, o simti.

Nu stiu de ce m-am gindit la asta acum… poate pentru ca se apropie ziua ei… insa mi-a venit in minte ceva ce nu voi uita niciodata, ceva intimplat intr-o zi ca oricare alta. Eram singur cu fetita mea… ma uitam la televizor iar ea statea linga mine pe canapea. Era asa mica atunci, inca nu stia sa mearga, de abia se ridica clatinindu-se pe piciorute in tarcul ei unde in mod normal exersa de zor mersul. Am luat-o linga mine pe canapea in ziua aceea, sa o am linga mine. Totul s-a intimplat apoi atit de repede.. intr-o fractiune de secunda a cazut de pe canapea, nu am avut timp sa reactionez, nici sa ma misc si ea era pe jos. Nu pot spune exact ce s-a intimplat atunci. Nu e ceva ce poti pune in cuvinte, insa am simtit ca toate senzatiile si emotiile descrise mai sus s-au intimplat in mine in acea fractiune de secunda, toate acele feluri de a iubi au explodat cu forta unei bombe atomice si mi-au intors viata pe dos. Imi aduc aminte cum am luat-o in brate sa vad daca e ok. O priveam livid, intens, speriat si parca era pentru prima oara cind o vedeam cu adevarat. Era pentru prima oara cind o simteam nu numai in mainile mele dar in mine, in interiorul meu, complet, integral si definitiv, pentru totdeauna. Am simtit cum viata mea nu mai e a mea ci a ei si sentimentul ce m-a coplesit a fost atit de intens incit lacrimi mi-au tisnit incontrolabil din ochi.

Nu stiu daca exista undeva o definitie exhaustiva asupra a ceea ce inseamna dragostea. Poate ca oricare ar fi ea, e numai relativ la noi insine, la ceea ce noi consideram ca meritam sau ca putem oferi. Insa eu am simtit-o atunci mai intens decit oricind in viata mea. Nu a fost singura oara si nu a fost numai fata de ea, insa atunci a fost ca o supernova. A umplut cerul fiintei mele si fie daca numai pentru o clipa, am fost perfect si complet implinit si fericit. Pentru o clipa am avut sentimentul coplesitor de iubire perfecta, de responsabilitate totala. Sentimentul de loc gasit in Univers. Poate ca asta a e definitia mea.

Daca ati simtit si voi asta, indiferent cu cine, ma bucur sincer.. daca inca nu, sunt sigur ca timpul va veni. Am invatat ca miracole se intimpla mai des decit credem.

Share with:

FacebookTwitterGoogleTumblrLinkedInReddit


Leave a Reply

Connect with:



Your email address will not be published. Required fields are marked *